Biserica.suedia.se

Pelerinaj în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord la fântâna Sfântului Sigfrid, Luminătorul Suediei, şi a Sfintei Ana, Prinţesa vikingă



Joi, 21 mai a.c., de Sărbătoarea SfinÅ£ilor ÎmpăraÅ£i Constantin ÅŸi Elena,

la invitaÅ£ia Preacuviosului Părinte StareÅ£ Dorotei Forsner ÅŸi cu acordul PreasfinÅ£itului Dositei Motika, Episcopul sârbilor din Marea Britanie ÅŸi Scandinavia, PreasfinÅ£itul Macarie Drăgoi, Episcopul românilor din Europa de Nord, va sluji Dumnezeiasca Liturghie în Mănăstirea ortodoxă suedeză „Sfânta Treime” din localitatea Bredared, Suedia.

În această zi, moaÅŸtele Sfintei Cuvioase Ana de Novgorod vor fi strămutate din Parohia Ortodoxă Suedeză „Sfinta Cuvioasă Ana de Novgorod” din oraÅŸul Eskilstuna, în chinovia din Bredared, unde vieÅ£uiesc monahi suedezi convertiÅ£i la Ortodoxie.

După Sfânta Liturghie, PreasfinÅ£itul Părinte Macarie, împreună cu preoÅ£ii ÅŸi credincioÅŸii români ÅŸi cu ceilalÅ£i preoÅ£i ÅŸi credincioÅŸi, se vor îndrepta în pelerinaj în localitatea Husaby din estul provinciei Gothland, la fântâna unde în jurul anului 1000, Regele Olav al Suediei, familia ÅŸi curtea sa au fost botezaÅ£i de Sfântul Ierarh Sigfrid (+1045), numit ÅŸi Luminătorul Suediei. Una dintre fiicele Regelui Olav a fost ÅŸi Sfânta Ana de Novgorod, care a primit la botez numele de Irina (Ingegerd).

Nu avea împliniÅ£i 20 de ani când s-a căsătorit cu Iaroslav cel ÎnÅ£elept, Principele Novgorodului, cu care a avut zece copii: ÅŸapte băieÅ£i ÅŸi trei fete. După moartea soÅ£ului ei, a devenit monahie, primind numele de Ana.

A trecut la cele veÅŸnice la 10 februarie 1050, iar pentru sfinÅ£enia vieÅ£ii ei ÅŸi pentru minunile săvârÅŸite prin ea, Biserica Ortodoxă a trecut-o în rândul sfinÅ£ilor, împreună cu unul dintre fiii ei, Vladimir, ctitorul catedralei din Novgorod.

Biroul de presă al Episcopiei
Ortodoxe Române a Europei de Nord