Biserica.suedia.se

Pelerinaj în Suedia, pe urmele Sfinţilor Nordului

Joi, 21 mai a.c., de Sărbătoarea SfinÅ£ilor ÎmpăraÅ£i Constantin ÅŸi Elena, la invitaÅ£ia Preacuviosului Părinte StareÅ£ Dorotei Forsner ÅŸi cu acordul PreasfinÅ£itului Dositei Motika, Episcopul sârbilor din Marea Britanie ÅŸi Scandinavia, PreasfinÅ£itul Macarie Drăgoi, Episcopul românilor din Europa de Nord, a slujit Dumnezeiasca Liturghie în Mănăstirea ortodoxă suedeză „Sfânta Treime” din localitatea Bredared.

Cu acest prilej, moaÅŸtele Sfintei Cuvioase Ana de Novgorod au fost strămutate, pentru o vreme, din Parohia Ortodoxă Suedeză „Sfinta Cuvioasă Ana de Novgorod” din oraÅŸul Eskilstuna, în chinovia din Bredared, unde vieÅ£uiesc monahi suedezi convertiÅ£i la Ortodoxie.

După agapa frăţească din incinta mănăstirii, PreasfinÅ£itul Părinte Macarie, împreună cu Părintele StareÅ£ Dorotei ÅŸi cu preoÅ£ii ÅŸi credincioÅŸii români din mai multe oraÅŸe din Suedia, au organizat un pelerinaj în localitatea Husaby, în estul provinciei Gothland, la fântâna unde în anul 1008, Regele Olav Skötkonung, Regina Estrid, copiii ÅŸi slujitorii lor au fost botezaÅ£i de Sfântul Ierarh Sigfrid (+1045), numit ÅŸi Luminătorul Suediei.

La această fântână care poartă din vechime numele de „Fântâna Sfântului Sigfrid”, loc de primenire duhovnicească pentru numeroÅŸii pelerini de odinioară, PreasfinÅ£itul Părinte Macarie a săvârÅŸit Slujba sfinÅ£irii apei ÅŸi i-a binecuvântat prin stropire cu aghiazmă pe toÅ£i participanÅ£ii la acest pelerinaj.

La 300 de metri de „Fântâna Sfântului Sigfrid” se află o străveche biserică din piatră din secolul XII, construită pe locul alteia mai vechi, din lemn, din secolul XI.

În faÅ£a bisericii se păstreză mormântul Regelui Viking Olav ÅŸi al Reginei Estrid, părinÅ£ii Sfintei Ana de Novgorod, care, alături de fraÅ£ii ei, la botezul săvârÅŸit de Sfântul Sigfrid în Husaby, a primit numele de Irina (Ingegerd).

Nu avea împliniÅ£i 20 de ani când s-a căsătorit cu Iaroslav cel ÎnÅ£elept, Principele Novgorodului, cu care a avut zece copii: ÅŸapte băieÅ£i ÅŸi trei fete. După moartea soÅ£ului ei, a devenit monahie, primind numele de Ana.

A trecut la cele veÅŸnice la 10 februarie 1050, iar pentru sfinÅ£enia vieÅ£ii ei ÅŸi pentru minunile săvârÅŸite prin ea, Biserica Ortodoxă a trecut-o în rândul sfinÅ£ilor, împreună cu unul dintre fiii ei, Vladimir, ctitorul catedralei din Novgorod.

Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord